Friday, 4 December 2009

Reprezentari artistice ale cainelui I


Una din gravurile cele mai cunoscute ale lui Albrecht Durer este "Cavalerul, moartea si diavolul" (Ritter, Tod und Teufel). Impreuna cu "Sf Hieronimus" si "Melancolie" constituie opera de maturitate a gravorului din Nurmberg si sunt considerate cele mai frumoase gravuriin metal din toate timpurile. Imbracat in platosa, dar cu viziera ridicata, calare pe un cal semet, un cavaler medieval cu lancea in mana dreapta si fraiele calului in cea stanga trece pe langa Moartea care ii arata clepsidra sugerandu-i ca timpul fuge si ca-l asteapta in timp ce diavolul cu rat de porc si urechi de magar se tine dupa el. Interesant este cainele aflat sub cal la fel ca in monedele antice macedoniene care este un cocker ca al meu sau ca al vostru. Gravura are numeroase interpretari una din ele cea mai interesanta mi se pare cea a lui Radu Cernatescu din eseul "Cunoasterea Luciferica" pe care o reproduc partial:
"La o dimensiune iniţiatică trimit şi multe din deschiderile hermeneutice pe care Dürer, cu limbajul lui criptic, inconfundabil, le disimulează în operele sale. De exemplu, în a treia grăvură din aşa numitele Meisterstiche: Ritter, Tod und Teufel (1513), în colţul din stânga jos, deasupra semnăturii artistului apare anul executării gravurii, 1513, dar cu un misterios S pus înaintea numărului. Se ştie astăzi că, tratată în cheie numerologică, enigma conduce la anul 1313 prin substituirea literei S cu analogonul ei grecanic sigma şi cu valoarea lui numerică 200. Pusă în faţa unui număr mai mare, 200 se scade din 1513, rezultând 1313. Dürer încifra astfel anul oficial al sfârşitului templierilor, întreaga gravură Cavalerul, Moartea şi Diavolul comemorând în fapt cei 200 de ani scurşi de la moartea ultimului Mare Maestru templier, Jacques de Molay. Privind din acest unghi de vedere, vom înţelege şi pe cine figura „moartea“ cu coroană regală, cu necesara adnotare a lui Origene: „Satan îl controlează şi pe ultimul diavol: moartea“ (Contra Celsus 4, 92-93). În forma unui diavol cu coroană, moartea nu poate fi aici, în acest context templier, decât regele Philip le Bel, opresorul ordinului Cavalerilor Templieri, un ordin de la care se revendicau toate grupările iniţiatice crescute în mirajul unor secrete şi mistere transmise din timpuri străvechi. Printre aceşti demoni mali et miseri trece falnicul cavaler dürerian, pe care nici nici chiar moartea nu pare să îl poată opri din drum. Sugestiv, nu?"

Noutati de la Rona

Astazi am aflat ca Rona cantereste 5,7 kg si in urma cu cateva zile a facut ultimul vaccin. Drept urmare se pregateste sa iasa la plimbare probabil in acest weekend. Cred ca abia asteapta caci de fiecare data cand stapana ei o ridica la geam este foarte agitata de zici ca ar vrea sa sara direct in cradinita din spatele blocului! Ca toti fratii ei de altfel este un catel foarte energic si foarte vioi. (Am uitat sa spunem la noii parinti ca inainte de a-i da lor le-am schimbat bateriile cu unele noi care sunt Duracell!).

Thursday, 3 December 2009

Scrisoare de la Samburel-Sasha


Ham ..Ham
Am noutati de povestit de la ultima scrisoare.
Am inceput plimbarile de fiecare zi, si sunt foarte cuminte si ascultator, ca mami ma lasa si fara lesa si eu numai dupa ea ma duc ...uneori imi mai fug ochii si dupa copii...dar aproape toata ziua sunt pe drumuri si seara sunt rupt de oboseala, ca mama zice ca sforai.
Am invadat teritoriu nou de la casuta cea mare , iar pe stapanul casei care e cu 5 luni mai mare decat mine, l-am inebunit, in primele zile alerga dupa mine de ma darama, si m-a facut sa cad si in caminul de apa...si m-am speriat, noroc ca m-a scos tata de acolo, da’ acuma suntem cei mai buni prieteni, el e stapanu’ casei si eu rasfatatu’ casei...
Mananc de toate, adica si ananas si carnita si gogosi bune facute de Buni, dar si papucii lui mami si picioarele de la masa din bucatarie.
Am inceput sa inteleg care e treaba cu cacuta si pipi, dar mai am unele scapari pe unde nu trebe, si ma cearta mami de numa...si eu o latru...ca sunt baiat mare acuma...la ultima cantarire aveam 4,3 kg....
In weekend au fost si bunicii de la Galati si m-au alintat, asa incat acuma sunt cam mofturos...vreau si mai mult in brate... si mai mult pupat...
Cred ca din weekend ne vom muta definitiv la casa cea mare, si sunt foarte bucuros ca o sa ma pot juca cat vreau cu Blacky.Pe 5 voi face ultimul vaccin...si sa vedem ce va mai urma....
Pana la urmatoarele mele patanii va pupic pe botic, Samburel- Sasha.

Wednesday, 2 December 2009

Din nou pe faleza!


Nu mai avem vesti noi despre catei!
Doar cu mama lui Boxi-Ross ne-am intalnit si ne-a mai spus cate cava despre leaderul grupului, in rest tacere....
Noi suntem bine si am reinceput plimbarile pe faleza Dunarii, cate 4 km dimineata si cate 4 seara, dimineata cu mingea in gura, seara cu mirositul. Aseara chiar si cu tavalitul, ca a gasit o mizerie langa portul de ambarcatiuni si trebuia s-o inaugureze!
Sambata am fost si mi-a pus tanti doctor cip intre umeri si mi-a facut pasaport din ala european cu stele! Sa vezi de-acum calatorii. Ca sa nu ma uitati va trimit o poza recenta.Heidi.

Monday, 30 November 2009

Cel mai vechi caine din lume.


Cele mai vechi fosile de caine domesticit din America sunt cele descoperite in Utah la Danger Cave, care au fost datate prin metoda carbonului radioactiv ca fiind de acum 11.000 de ani. Oasele unui caine primitiv au fost gasite alaturi de cele ale unei pisici primitive in cenusa vulcanica veche de 11 milioane de ani si sunt expuse la Muzeul Districtului San Bernadino din California.

Saturday, 28 November 2009

Oameni si caini. De cat tim suntem impreuna?


Una din metodele de investigatie a vechimii si originii cainelui este analiza AND mitochondrial. In urma cu cativa ani s-au analizat secventele ADN la 162 de lupi din 27 localitati din toata lumea si 140 de caini din 67 de rase. Secventele acizilor nucleici dovedesc fara dubii ca toti cainii actuali se trag din lupi si nu din sacali, coioti sau alte canide, dar ca separarea genetica de lupi a aparut acum 100.000 ani. Exista si situatii cand dupa mai multe mii de ani au avut loc amestecuri de gene intre caini si lupi fapt ce am dus la aparitia unor populatii de caini asemanatori cu stramosul comun, lupul. Pionerul acestor cercetari este Darcy Morey de la Universitatea din Tennessee care studiaza originea cainilor de peste 20 de ani si care are numeroase articole pe aceasta tema.

Friday, 27 November 2009

Oameni si caini. De cat timp suntem impreuna?


De cat timp suntem impreuna?
Studii moderne bazate pe analize ADN la caini si la lupi au aratat ca splitarea celor doua specii a avut loc cam acum 100.000 ani. Daca primele primate Homo erectus au aparut acum 500.000 ani, iar primele fosile umane au fost datate ca fiind de acum 300.000 ani, inseamna ca aceste animale sunt alaturi de noi de mult timp, de aceea sunt si cele mai sinantropizate. Fosile umane alaturi de fosile canine au fost gasite in mai multe localitati din lume: Boxgrove langa Kent in Marea Britanie, Lauzerte in Franta si sunt de acum 150.000 ani, insa nu se poate spune cu precizie daca fosilele provin de la animale vanate sau domesticite. Fosile vechi de caine au fost descoperite si in China in Zhoukoudian, Belgia la Goyet Cave fosile vechi de 31.700 I.C., Chauvet Cave (26.000 I.C), Mezhirich in Ukraina (15.000 ani I.C.).
Cel mai vechi mormant in care apar oseminte de caine este cel din Bonn-Oberkassel, in Germania vechi de 14.000 ani in care intr-un mormant uman dublu a fost ingropat si un caine.

Thursday, 26 November 2009

Istoria Spaniel X



In incercarea de a identifica moneda cu pricina am intrat pe un forum de numismati care mi-au oferit posibilitatea de a cerceta o baza larga de colectii de monede macedoniene din vremea lui Filip al II lea, asa ca in curand pot sa-mi dau masteratul in acest domeniu. Majoritatea monedelor batute de regele Filip sunt ilustrate cu profilul lui Zeus, sau al lui Apolo pe avers si cu doua imagini pe revers: sau un calaret sau un car de lupta cu doi cai si ambele modele au inscriptia: ΦΪΛΪPPOY. Artistul care a creeat moneda a adaugat la comanda regelui diferite simboluri si desene unele inteligibile altele nu. Cel mai frecvent intalnim imaginea unui fulger, simbolul zeului zeilor Zeus. In ordinea frecventei mai gasim imagini cu: trident, delfin, amfora, caducel, soare, torta, albina, sarpe, stea de mare, cap de leu, stea, sfera, arc, ochi, frunza, ramura de maslin. De obicei simbolurile sun desenate sub copitele cailor si deasupre inscriptiei. Din pacate n-am gasit nicaieri imaginea unui caine fie el si altceva decat un spaniel. Numismatica greceasca antica abunda de imaginea zeitei vanatorii Artemis insotita de un caine, dar acesta este ogar. Daca imaginea unui cap canin de pe moneda din imaginea alaturata nu este aceea a unui lup atunci cred ca am descoperit o noua reprezentare a unui Spaniel pe o moneda filipiana.
O moneda destul de rara este tetradrahma regelui macedonian Perdikkas al II lea (451-413 I.C.) care are pe revers un calaret care tine in mana dreapta fraiele calului iar in mana stanga doua lanci. Dat fiind faptul ca personajul nu poarta un echipament militar de protectie (casca, scut, jambiere etc.) cred ca reprezentarea de pe moneda este cea a unui vanator si nu a unui razboinic, lucru accentuat si de prezenta sub cal a unui caine de talie mica, vazut din lateral si din spate, cu urechi clapauge in vant si cu o coada in steag. Asadar prin aceasta identificare semnalizez pentru prima oara existenta unui caine asemanator cu Spaniel pe o moneda antica si incerc sa-l corectez si pe Strebel care a confundat o moneda filipica cu una mult mai veche din acelasi regat.

Ce mai face Doly- Rona ?

Rona fosta Doly face bine in ciuda faptului ca si-a pierdut coada! Catelul asta este o minune a naturii, care si-a adaptat regimul ca un vegetarian consumand de preferinta legume si fructe! Mi-a povestit stapana lui ca la masa de pranz mananca cu mai mare placere morcovii din supita decat carnita si credeti sau nu, pana acum n-a refuzat nici un fruct, avand pana acum la activ: mere, banane, kiwi, mandarine,rodie, pe care le molfaie cu asa placere de-ti vine sa te mai uiti odata lung la el sa vezi daca intra-adevar este catel! Sa fie sanatoasa ca fructele au vitamine! Prima data cand am vazut un caine mancand prune de pe jos si coji de pepene a fost undeva la tara unde traia un caine amarat legat la lant si care manca pe sponci. Mama lui Rona mananca curent mere, dar nu de orice fel, doar Joanatan si Golden, dar portocala, kiwi si alte fineturi a refuzat intotdeauna.

Samburel-Sasha Distel in actiune cu Miriam

Tuesday, 24 November 2009

Istoria spaniel IX



Filip al II lea regele Macedoniei, tatal lui Alexandru cel Mare a batut mai multe monede de-a lungul domniei sale, cele mai cunoscute fiind tetradrahmele (4 drahme) din argint, staterii din aur si monezi din bronz. Aversul acestor monede reprezinta portretul lui Zeus din profil, iar pe revers este infatisat un caleret. Chinologul german Richard Strebel, o autoritate in domeniul istoriei raselor de caini, vede pe reversul unei monede batute in secolul IV inainte de Hristos prima reprezentare grafica a unui Spaniel. Va marturisesc ca am cautat (pe net) moneda in toate colectiile mai importante din lume dar n-am gasit-o, dar probabil ca exista, caci monede asemanatoare gasesti in toate magazinele de numismatica care se respecta, la un pret incepand de la cateva zeci de dolari, la cateva sute. Probabil soimaritul era cunoscut in Grecia antica, numeroase monede emise atunci reprezentad zei tinand in mana soimi sau alte pasari inrudite. Sa ne amintim ca Zeus a trimis un vultur sa-i manance ficatii lui Prometeu dupa ce l-a inlantuit pe o stanca. In imaginea reprodusa de Strebel sub calul calaretului alearga un caine ce pare a fi Spaniel. Majoritatea monedelor emise in timpul lui Filip al II lea il reprezinta pe rege ca un calaret cu o creanga de palmier in mana dreapta, numit „calaret olimpic” si cu diverse simboluri sub cal, cum ar fi albina, o torta sau o sigla. Aceste monede sau copiii ale lor au circulat si in Dacia pre-romana si se gasesc din abundenta in colectiile romanesti intrucat au fost folosite cateva sute de ani ca moneda de schimb desi multa din ea era falsificata probabil de tracii de la sud de Dunare. Nu este exclus deci ca moneda din imaginea reprodusa de Strebel sa fi circutat acum doua mii de ani pe teritoriul tarii noastre. Poate chiar o are cineva, asa ca m-am adresat unui forum de numismati si sper sa capat raspuns.

Monday, 23 November 2009

Doi cockeri mititei


Doi cockeri mititei au plecat departe
In Ardeal pe la Sibiu ca sa-nvete carte
Toata casa mi-e pustie poti sa tragi cu tunul
Aveam 10 catelusi si-acum nu mai am niciunul…

Scrisoare de la Heiduta-Jo


Jo a fost si ea la vaccin, a fost admirata de nenea doctorul, care a zis ca e o frumoasa. In general e cuminte, dar e hotzomanca, aseara a furat - nu stiu cum - un carnacior din farfurie si bineinteles ca i-a picat greu. E un catelus foarte dulce si iubitor, doarme in continuare in pat, imprastie crantanelele din castronel in toata bucataria, dar a invatat (singura) sa evite vasul cu apa. Intelege comenzi ca "n-ai voie!" sau "treci la loc", in schimb la nume reactioneaza numai cand vrea ea. E foarte pofticioasa, daca ar fi dupa ea, ar manca absolut orice, dar desigur, nu e voie. O sa va mai trimit si poze zilele astea. A mai crescut, dar in pat tot nu se urca singura.

P.S. Mama ei cand era mica!

Friday, 20 November 2009

Putina istorie (Spaniel VIII)




A treia catedrala catolica ca marime din Spania este cea din Burgos, construita in stil gotic cu influente decorative franceze si germane. In catedrala din Burgos se gasesc 13 capele care mai de care mai frumoase. Cel mai important personaj inmormantat aici este de departe Rodrigo Diaz de Bivar mai cunoscut pe numele de El Cid Campeador. Dar capela cea mai frumoasa de o remarcabila valoare artistica este cea in care este inmormantat un nobil spaniol impreuna cu sotia sa: Capela Condestable. Pe numele sau Pedro Fernández de Velasco sau in spaniola: Don Pedro Fernández de Velasco y Manrique, segundo conde de Haro, sexto Condestable de Castilla, señor de los valles de Saba y Ruesga, y de las villas de Briviesca, Puebla de Arganzón, Arnedo, Medina de Pomar, Santo Domingo de Silos, Salas de los Infantes, Villalpando, señor de Haro, Belorado, Frías, Villasiego y Herrera, Camarero mayor de Enrique IV de Castilla y de los Reyes Católicos, Merino mayor de Castilla la Vieja, Virrey y capitán general del Reino de Navarra y de las Provincias Vascongadas), a trait intre 1425 - 1492, si s-a remarcat ca o figura militara in cadrul razboiului de recucerire a peninsulei iberice din mainile arabilor: Reconquista. Titlul nobiliar pe care acesta l-a purtat: “Condestable de Castilla” provine din latinescul “comes stabulari " (conte al grajdurilor") si se decerna primului ofiţer din casa regala, care era şi comandantul suprem al forţelor armate, cu alte cuvinte al doilea om in stat. Aceasta demnitate a fost prezenta in evul mediu in mai multe monarhii (Spania, Franta etc.). Nu vom vorbi aici de faptele sale de arme remarcabile, (printre altele el fiind eliberatorul Granadei in al carui asediu si-a pierdut viata), ci de cavoul sculptat care-l ilustraza alaturi de sotia sa Dona Mencía de Mendoza y Figueroa. Lucrarea din marmora de Carrara apartine lui Fillip Bigarny sau Vigarny si a fost executata intre 1525 si 1534 si-l reprezinta pe acest Grande de Espana cu mainile incrucisate strans pe sabie, in timp ce distinsa sa sotie tine intre maini un sir de matanii. In faldurile rochiei inpietrite in marmura se ascunde catelul favorit al Donei, un caine cu urechi mari blegite si cu parul cret incovrigat la picioarele stapanei.Desi multi se incapataneaza sa vada in el “un perro de aqua” eu cred ca este un Spaniel (inca cu coada).

Noutati de la Doly-Rona


Avem noutati de la Doly-Rona care a crescut mare si frumoasa si saptamana viitoare iese din casa, ca are facut al treilea vaccin! Mamica ei noua s-a hotarat sa o cresca sanatos si natural asa ca sora noastra mananca toata ziua cas natural de capra, ousor de la tara cu galbenus auriu si bea laptic UHT de la Dorna, care se zice ca este cel mai bun lapte din Europa. Cu ππ (pipi) sta cam cum stam noi, adica face si unde trebuie si unde nu trebuie, da' ce vreti de la noi? suntem inca mici si vom rezolva problema cand vom iesi la iarba verde..ma rog galbena. In rest Doly-Rona este sanatoasa, inca mai doarme in pat cu mama ei da' tre's'-o intelegeti ca este iarna si frig si nu poate dormi singura, ce voi nu stiti cantecul:
"Mi-e frica, mi-e frica sa dorm singurica te rog nu pleca"
Am sa va mai spun un secret pe care nu mi l-a spus nici Doly-Rona nici mama ei, da' sa nu mai ziceti la nimeni: Sora noastra a patit ceva la coada si medicul veterinar a trebuit sa i-o taie, da’ cica n-a durut-o ca i-a facut ‘nestezie.

Scrisoare de la Samburel- Sasha Distel

Buna seara
Sunt Samburel cel mai mititel....abia am 3,6 kg...de ce oare...doar' mami imi cumpara numai Royal Canin... si eu nu sunt mofturos la papa, pap lapte cu orice in el, carnita de curcan si de pui si am avut si mici deserturi de catei care imi plac f. tare.
In schimb ma pot lauda ca fac cacuta numai la balcon si pipi mai scap pe unde nu trebe, mai ales dupa usa de la bucatarie , cand ma inchide mama acolo si eu vreau afara...de ciuda fac!!!
Cand vine Miriam in vizita ii fur toate jucariile, deja pe una am pus eu stapanire..hi hi
Astazi mami si tati m-au scos afara, si primul oaspete a fost un rottweiler numai de 7 luni , mie mi s-a parut ca e imens, da mami m-a luat repede in brate, apoi am fost f. fericit sa descopar natura si am fugarit toate frunzele , acuma sunt rupt de oboseala. Apoi m-au dus si la noua casa, e mare si frumoasa, era acolo un alt oaspete de al casei, da m-a latrat cam mult, pe semne sa imi arate cine e stapanul, dar eu sunt un rasfatat si abia astept sa ma mut acolo...cred ca lui Buni ii va fi dor de mine, pt. ca ea e singura care ma ia in pat (desi i-am ros masca la chiuveta si am facut numai prostii pe la ea prin casa).
A, si mami vrea sa imi spuna Sasha...da eu deja raspund la Samburel, vin imediat cand imi spune ""hai la masa" si niciodata nu-s atent cand imi spune"nu ai voie"....iar tati zice ca sunt baiat destept...hi hi...
O pup pe mami mea adevarata si ii salut pe fratiori...si sa stiti ca o cresc mareeeeeeeee pana la urma!

Thursday, 19 November 2009

Am fost rapiti de extraterestri II.

Din nou s-a intamplat acelasi fenomen ca acum o luna: in timp ce dormeam o entitate ne-a luat pe intuneric si ne-a bagat intr-o nava patrata din carton care a plutit prin curtea casei pana a ajuns in nava mama, o cutie imensa cu multe lumini si patru roti si care scoate un zgomot ca un mormait cand se deplaseaza. Am fost purtati asa cativa kilometri prin orasul plin de gropi si apoi am ajuns la destinatie la o cladire luminata care avea o firma cu niste catei pe ea unde am fost debarcati. Un ET ne-a cantarit (Lordutu'are 5,9 kg, iar Dixie 4,9 kg), ne-a bosolit pe o parte si pe alta, apoi ne-a intepat cu un ac in spate asa ca nu i-am putut musca ca nu-i ajungeam! Dupa asta nu ne-au eliberat ci ne-au varat iar in naveta spatiala patrata din carton si cu nava mama ne-au dus inapoi acasa. Ce s-au mai bucurat stapanii cand ne-au vazut inapoi! Nu stiau ce sa ne mai faca: ne-au tratat cu lapte caldut, cu carnita de pui si cu popcorn care este ultima noastra pasiune: mancam si ne jucam cu el!
Din pacate viitorii nostri stapani se lasa asteptati. Pe Lordutu' a zis un nene ca il vrea sa-l dea la Facultatea de vanatori ca sa-l ajute la prins iepuri si fazani, dar n-a mai aparut si Lordutu' l-a asteptat duminica toata ziua. Pe Dixie trebuia sa vina cineva sa o duca la Academia militara din Bucuresti ca s-o faca caine de interventie in dezastre, dar n-a mai venit,o fi din cauza crizei...
Asa ca am ramas doar noi doi singurei (ca mami a plecat de luni la bloc) si ne jucat si noi cum putem, cu sticle de plastic goale, cu demolatul cuibului in care stam, cu rosul scarilor si a tocurilor de usa si cu irigatul linoleulumului. Dupa masa cand vine stapanul de la serviciu mai avem si noi pe cine mozoli...

Scrisoare de la Ross (ex. Boxi)

Buna ziua.
Aseara am facut al 2- lea vaccin. A cam durut, dar a trecut. Nu ma mai deranjeaza cand merg cu masina, dar vreau sa stau pe bancheta din spate si nu in brate la stapanul meu. Stapana mea conduce si cand pune frana mai cad de pe bancheta si nu imi place, dar stapanul ma recupereaza. Tot nu pot sa ies afara, mai trebuie sa fac un vaccin in data de 07.12.2009 si dupa aia gataaaaa.... afara la aer. Sunt incapatanat nu mai vreau clontonele, nu mai vreu orez cu lapte si nici pilaf , nu-mi place supa cu zarzavat. Acum mananc numai cas, urda, branza de vaci, dar mai rarut, galbens de ou dar numai unul pe saptamana, pufuleti, mar , para.
Fac pisu unde vreau , nu pe pad, si nu-mi place ca stapanul duce padul la baie. Am ros matura, un sul de hartie, am scos cabul din priza. si multe alte trasnai. Am chef de joaca , musc tot si rod tot ce prind. Am uitat am 5,2 kg.
Mai scriu sa dau vesti despre mine. PAAAAA!

Monday, 16 November 2009

Trei cockeri mititei


Trei cockeri mititei s-au cam saturat de noi
Patsy vineri a plecat si-au ramas dor doi...

Nevasta din Bath

O cititoare ne atrage atentia ca in textul Spaniel VII s-a strecurat o greseala: corect este "Nevasta din Bath" si nu nevasta lui Bath, cum apare in unele traduceri. Este folosit si termenul de "Targoveata din Bath".
Multumiri.

Friday, 13 November 2009

Istoria Spaniel VII



Thomas Becket a fost arhiepiscop de Canterbury si in calitatea sa de inalt prelat s-a opus secularizarii averilor bisericii catolice engleze si reformelor religioase ale regelui Henric al II lea, motive pentru care a intrat in dizgratia acestuia. Din ordinul regelui a fost asasinat de 4 cavaleri care l-au stapuns cu pumnalele in catedrala din Canterbury in 1170. A fost santificat de biserica catolica la trei ani dupa moarte, iar pelerinajul la Canterbury a fost cel mai important din Anglia datorita distantei scurte care trebuia facuta intre orasele Southwark si Canterbury,(comparativ cu cele catre Jerusalim, sau ). O referire interesanta la rasa Spaniel gasim in capodopera literaturii medievale engleze “The Canterbury Tales” scrisa de Geoffrey Chaucer (1343-1400), supranumit parintele poeziei engleze. La fel ca in “1001 de nopti” sau ca in “Decameronul” lui Boccacio, pelerinii aflati in drum catre moastele sfantului Thomas Becket din Canterbury spun fiecare din ei cate o poveste, pentru a le mai trece din plictiseala calatoriei si pentru a castiga o cina pe seama celorlalti. Intr-una din partile “Povestirilor din Canterbury” numita “Povestea nevestei lui Bath”: The Wife of Bath Tale” gasim urmatoarele versuri: (original, engleza moderna, traducere in limba romana adaptata de Oana - Celia Ilies Gheorghiu):
“And if that she be foul, thou seist that she
Coveiteth every man that she may se;
For as a Spaynel she wol on hym lepe
Til that she fynde som man hir to chepe;”
"'If she looks foul, then you declare that she
Will lust for every fellow she may see,
Leap on him like a spaniel in a trice
Until she finds the man who'll pay her price.”

“Si daca e obscena, spui ca ea
Ravneste orice barbat pe care-l vede
Caci ca un spaniel pe el ea va sari
Pana cand fraierul isi va gasi”

Am cautat fragmentul in manuscrisul Ellesmere aflat in posesia Bibliotecii Huntington din San Marino, California, probabil cea mai veche si mai frumoasa editie a “Povestirilor”, dar pasajul respectiv nu este disponibil pe net, asa ca il reproduc din editia tiparita in 1478 si ilustrata de William Caxton, care a editat-o de 2 ori, dovada a cererii mari din partea cititorilor englezi din secolul al XV lea.
De retinut ca la sfarsitul secolului al XIV cand au fost scrise “Povestirile”, era folosita denumirea actuala de “Spaniel” pentru cockerul englez.

Thursday, 12 November 2009

Patsy si Dixie sau Ursulina si Vulpasina


Aproape nedespartite, cele doua fetite, una cu un botic mai rotund (Ursulina) cealalta cu un botic mai ascutit (Vulpasina), sunt 'capul rautatilor' la toate aventurile pe care le initiaza in fiecare zi. In mai putin de un minut au ros cablul de telefon al lui Bunela si cablul de la incarcatorul lui Tati. Daca scapa cumva in baie fug de acolo triumfatoare cu hartia igienica sau cu 'trofee' deosebite din cosul de gunoi. Atacul asupra sacoselor este conceput si aplicat in mod strategic! Alearga toata ziua prin spatiul lor vital si daca gasesc o oportunitate ni-l invadeaza si pe-al nostru cu toate urmarile pe care vi le-am insirat...

Nu mai sunt chiar mititel , abia-ncap in castronel!


Lordutu' apreciaza atat de mult pestele fiert, incat dupa ce a golit castronul impreuna cu surorile sale, s-a urcat sa linga resturile si a blocat accesul concurentei!

Scrisoare de la Janis= Laila

Scrisoare de la Janis
Buna ziua!
Imi cer scuze ca nu am apucat sa va mai trimit vesti legate de catelusa. Numele ei este Laila si este minunata. Se pregateste saptamana viitoare de a doua serie de vaccinuri si deparazitari. La primul cantar avea 3,7 kg. Nu e problema cu injectiile, ci o supara cel mai tare deparazitarea interna care are un gust rau... da rau de tot. Laila s-a obisnuit cu casa din prima zi, si cu mancarea, dar acum am facut schimbare de regim pe Royal Canin Starter... ceea ce e un fel de lapte cu miere -deduc stapanii din moment ce nu mai exista nimic atunci cand e vremea de bobite. In rest ne mai ocupam timpul cu conserve Hills si orez cu lapte .. care intra pana in urechi. Stapanii i-au cumparat o casuta frumusica la fetita, dar este de panza si cred ca o sa o manance in mai putin de doua saptamani. Jucariile de caini sunt foarte plictisitoare asa ca tot pantofii si picioarele sunt mai gustoase. De curand a primit o mamaruta cu burtica oglinda de plastic... si pare ca vede fratiorii ei. Asta o distreaza la culme si capteaza in mare parte atentia. Fetita s-a incadrat foarte bine in rigorile mamei... si este curatica: face treburile la ziar, iar daca gaseste ceva prin casa, cum ar fi incarcatoare de telefon sau pernute cazute pe marginea patului, le depoziteaza la cusca... In rest, personalitatea ei este foarte puternica si nu accepta sa fie certata fara sa raspunda ceva stapanilor, lucram acum la modelarea caracterelor. Ne santajam reciproc. Noi ii dam voie sa se uite la televizor pana noaptea tarziu, iar ea nu ne mai trezeste noaptea sa o ducem la toaleta, ci merge singura.
Va multumim! O sa va trimit si pozele cu Laila in cursul zilei de maine!
Multa sanatate!

Wednesday, 11 November 2009

Istoria Spaniel VI


Mentionam intr-alta parte a istoriei Spaniel ca manuscrisul « Livre de chasse » de Gaston Phebus (in paranteza (auto)poreclit asa pentru ca era foarte aratos, cu o chica blonda plina de bucle, asa cum il vedem alaturi de unul din cainii sai, imortalizat in statuia de la castelul Pau), se afla in mai multe exemplare si poate fi vazut pe net intr-o expozitie virtuala a Bibliotecii Nationale Franceze, de unde am copiat si eu mai multe miniaturi pentru a ilustra materialul meu. Am incercat sa aprofundez acest subiect si am aflat ca miniaturi din cele care au impodobit diverse editii medievale ale cartii se mai gasesc si in alte colectii cum ar fi colectia J. Paul Getty din Los Angeles si cea Pierpont Morgan din New York, ultima abordabila pe net prin proiectul CORSAIR ce permite studiul manuscriselor. In urma acestor cotrobairi prin documentele sus mentionate am dat de o miniatura din cartea lui Gaston care nu este prezentata in expozitia virtuala a bibliotecii nationale franceze si care se cheama simplu : « Spaniels », unde vedem mai multi caini ce faceau parte atunci din grupa cu acelasi nume si care am vazut ca au evoluat diferit.
Si pentru ca veni vorba despre Phebus sau Phoebus (expresie echivalenta cu « a straluci », utilizata de antici pentru Apolo, Soare, Helios), sa mai amintim cateva lucruri interesante despre acest nobil francez, poet, scriitor, muzician, desenator, naturalist si nu in ultimul rand un bun administrator si un politician abil. Ura regelui Charles al II lea al Navarei (poreclit si Charles le Mouvais) care a dus la complotul in care a fost antrenat si fiul lui Gaston, isi avea radacinile in conflictul conjugal dintre Gaston si sotia sa Agnes de Navara, sora a regelui Navarei, neglijata si apoi expediata inapoi la parintii ei.
In calitatea sa de cavaler medieval a participat la mai multe batalii si razboaie locale sau europene, cucerind Armagnacul, apoi luptand contra englezilor, iar in calitate de Cavaler teuton a luptat in Prusia.
Avea peste 1400 de caini de vanatoare si zeci de paji se ingrijeau de aceste animale care traiau in padocuri confortabile cu spatii de joaca si de odihna, asa cum putem vedea in scenele din manuscris, unde avem si o miniatura cu ingrijirile acordate acestor animale de paji priceputi probabil veterinari ai curtii sale. A murit in urma unei vanatori de ursi la care a participat cu atata debordare de energie incat a facut un atac de apoplexie. In afara cartii sale de vanatoare a lasat mostenire Frantei si « Livre des oraisons » o carte de rugaciuni scrisa in perioada autoizolarii sale, moda de a construi turnuri patrate in loc de turnuri rotunde la castele, imnul actual al Aquitaniei « Se canta », precum si un personaj preferat de autorii medivali si contemporani. Numit cand « Printul Pirineilor», cand « Printul si Diavolul », cand « Leul Pirineilor », Gaston III Phebius, Conte de Foix, Viconte de Bearn ramane in istorie mai mult pentru tratatul sau de vanatoare, decat pentru sarja de cavalerie prin care a zvarlit in Sena parizienii care asediau familia Delfinului, in fortareata marchizului Maux in timpul Jacqueriei si imortalizata de Jean Froissart in « Cronici ».

Scrisoare de la Heiduta= Jo (Una lacrima sul viso..)


Buna seara. Asa cum v-am promis, va atasez cateva poze cu Heidutza. Noi n-am renuntat la ideea cu Joe, asa ca am feminizat numele in varianta Jo.
Se simte foarte bine, se joaca tot timpul (cand nu doarme), e plina de energie, a rasturnat de douazeci de ori castronasul cu apa si s-a udat pe labutze, asa ca a stat in brate infofolita in prosop (asta nu prea i-a placut). Plange ca nu ajunge sa se urce singura in pat si imediat ce e urcata, vrea sa coboare. Mananca si crantanele, a baut si laptic, azi a primit pilaf cu pipotele si ca o smechera, a ales numai carnea ;-)
Va mai scriu zilele urmatoare sa va mai povestesc. Mamica si fratiorii au plans dupa ea? Ea a plans numai in taxi, dar imediat ce a ajuns acasa a inceput explorarea noului spatiu si s-a linistit.

Tuesday, 10 November 2009

Istoria Spaniel V


Unul din marii ganditori ai Renasterii a fost John Keys sau Kees, mai cunoscut insa sub numele sau latinizat Joannis Caius (1510-1573). Caius a studiat initial la Cambridge la Colegiul Gonville, care acum se numeste Colegiul Gonville-Caius, apoi medicina in Italia, la Padova, cu cei mai straluciti profesori ai vremiii : Montanus si Vesalius. Dupa intoarcerea la Londra a avut o cariera medicala de succes, fiind medic la curtea regilor Eduard al VI lea, regina Maria si regina Elisabeta I. In perioada paduana cunoste un alt stralucit ganditor, elvetianul Conrad Gestner cu care va coresponda toata viata si pentru care scrie in 1570 lucrarea « De Canibus Britannici », pentru a fi adaugata in « Historiae Animalum ». Aceasta din urma lucrare aparuta in 4 volume : patrupede, pesti, pasari si serpi, este prima carte de zoologie moderna superb ilustrata. Din motive necunoscute capitolul despre cainii britanici nu apare in cartea lui Gerstner, asa ca el va fi publicat ca lucrare individuala in 1749 « Ioannis Caii De canibus Britannicis, liber unus ».
Cartea descrie rasele de caini care traiau in acea epoca in Anglia. Caius imparte rasele de caini de vanatoare in cinci categorii si in mai multe rase: leverarius, terrarius, sanguinarius, aquaticus, hispaniolus, leporarius, etc. Pagina originala despre Spaniel o prezint in fotografie.

Istoria spaniel IV

In cartea sa Gaston Phoebius descrie modul de lucru al spanielului, care alearga in fata vanatorului cu soim si de asemeni descrie cum acesta regaseste rate si gaste sagetate si cazute in apa pentru a le aduce la mal.
Sa amintim ca lucrarea « Livre de Chasse » scrisa de Gaston Phoebius conte de Foix, este amintita si de Alexandru Odobescu in bibliografia lucrarii sale « Pseudo-cynegeticos » si nu « Pseudokinegeticos » cum frecvent apare), sub titlul medieval: « Des déduitz de la chasse des bestes sauvaiges et des oyseaux de proie: En chassant on évite le péché doisiveté, car qui fuit les sept péchés mortels, selon notre foy, il devroit estre sauvé: donc bon chasseur sera sauvé ».

Scrisoare de la Samburel


Buna ziua
Aseara am vrut sa va scriem noutatile, dar nu ne-a mers netul...
acum noi suntem la Bucuresti si Samburel e cu Buni...si ne suna si ne spune cate prostii face...adica pipi peste tot si de fiecare data cand vb la telefon ne latra
Am facut vaccinul pe 5 si am fost f cuminti, urmatorul va fi pe 5 dec....
am auzit atatea pareri despre vaccinurile astea ca nu stim ce sa mai credem , dar cred ca depinde de medicul la care se merge...
avem 2,7kg deocamdata ...dar o sa recuperam cand incepem sa papam mancare adevarata, deocamdata i-am cumparat alte crantanele care ii plac la nebunie....
suntem f bucurosi ca a invatat sa doarma singurel , si nu mai plange deloc , avem 3 mese la ore fixe pe zi , si in rest roade tot ce prinde, de ieri are si un nou prieten , un ursulet de plus, care l-a furat din colectia lui mami de jucarii
avem la activ si prima prostioara , a ros ochelarii de inot a lui tati...
noi iesim la aer pe balcon cate jumate de ora , doar ca sa mai roadem ceva pe acolo, ca de cacuta nu e vorba sa facem la locusor, tot in casa e mai bine pe unde apuca....
in rest joaca cat cuprinde, ca suntem multi in casa , si pe fiecare ne prinde de pantaloni si cam cu astea ne ocupam noi
va dorim o zi buna, si sa creasca mari si ceilati puisori
Am uitat sa va trimitem poze
....am facut progrese ca facem cacuta de 2 zile numai la balcon....uraaaaa
si aproape ca si cu pipilica reusim sa facem doar intr-un loc
cel mai mult ne place cand vine in vizita micuta Miriam, ca o pupam toata..demo filmuletul

o zi placuta

Monday, 9 November 2009

Istoria spaniel III


Gaston Phoebius conte de Foix a trait intre 1331-1391 in sud-vestul Frantei in Aquitania regiune situata la granita cu Spania (Navara si Aragon) unde stapanea domeniile Foix, Bearn, Albigeois, Lautrec, Marsan si Gabardan, care includ intre ele ca intr-un inel celebra regiune Armagnac, patria vinurilor regale si a coniacului cu acelasi nume. Administrator dibace si politician abil, Gaston a condus cu mana de fier domeniile sale si a refuzat sa se alature vreunei parti combatante din razboiul de 100 de ani, iar in 1347 a proclamat suzeranitatea regiunii Bearn, suzeranitate care avea sa dureze pana in 1620. Avand in stapanire peste 20 de cetati dintre care capitalele Orthez si Foix, acest conte a controlat decenii in sir rutele comerciale catre Spania, Anglia, Franta si Flandra devenind foarte bogat si temut de vecinii sai. Bogatia si influenta sa declanseaza punerea la cale de catre regele Navarei a unui complot de asasinare a contelui de Foix, in care este antrenat si fiul acestuia care trebuia sa-l otraveasca. Complotul esueaza, fiul sau este arestat si intr-un acces de furie este ucis de tatal sau cu o lovitura de pumnal pentru refuzul de a-si deconspira complicii. Mahnit si furios, Gaston se autoexileaza intr-un castel fortificat din localitatea Pau timp de trei ani, unde plamadeste cartea pe care avea sa o dicteze scribilor sai intre 1387-1389.

Manuscrisul din care mai exista 44 copii efectuate in secolul XV dupa cel dictat, scris si pe alocuri desenat cu mana proprie a autorului, se pastreaza la Biblioteca Nationala a Frantei si poate fi consutat virtual pe internet sau pe CD. Frumusetea acestui manuscris este data de ilustratiile pictate, viu colorate care sunt de o valoare artistica deosebita prin realismul lor si care surpind scene in plina desfasurare. Astfel sunt pictate toate animalele salbatice care se vanau in epoca (iepuri, vulpi, rasi, ursi, lupi, mistreti, cerbi, caprioare, cerbi lopatari, capre negre, pisici salbatice, pasari), metodele de vanatoare (cu arcul, cu sulita cu arbaleta, calare, cu caini, cu plase, capcane, tarcuri etc.) si scene de dupa vanatoare cu ospete vanatoresti si pregatirea vanatului.

Din cele 50 de ilustratii peste 20 sunt scene cu caini de vanatoare in care recunoastem cu usurinta ogari, prepelicari, limieri, si mai multe rase din faimosul chien d’oiseaux, printre care apare si un caine cu urechi mari acoperit cu bucle cafenii.

Patru cockeri mititei


Patru cockeri mititei urechiatii mei
Heidi insa a plecat si-au ramas doar trei..

Scrisoare de la Boxi

Buna dimineata
Acum ma chiama ROSS, am 8 saptamani si 4,8 kg ( m-a cantatarit stapana mea acum 2 zile. M-am trezit cam pe la cinci, stapana mi-a dat sa mananc. Pana masa a fost gata eu am avut de rezolvat niste "probleme" asa ca de dimineata. Dar am uitat sa ma duc la pad si iar am botezar holul si iar am fost certat. Stapana s-a suparat pe mine si iar a dat cu mopul si a spalat holul.
Azi in meniu am avut melci (paste scurte) cu lapte si foarte puntin dulci. Alaturi erau clontonele, dar alea sunt numai la nevoie. Am mai mancat saptamana aceasta , galbenus de oua si a fost tare bun, dar numai unul. Am mancat mar, am ros morcov.
Stapanul este acasa si toata ziua ma joc cu el ( asta cand nu dorm). Rod ciorapi si papuci, i-am agatat treningul cu labutele, musc tot, am studiat si o harta, dar n-am gasit nimic interesant. Am liber in baie, in hol, in bucatarie, dar cel mai mult imi place sa dorm cu stapana, cat mai aproape de ea ca este cald si bine. Nu am stat la pozat ca sa trimit poze , toate au iesit miscate, dar probail ca ma vor poza pana la urma. Ce mai fac, mama si restul fratilor mei?. Eu sunt sanatos, mananc de rup, tot ce primesc si imi este foarte bine. La revedere ca trebuie sa mananc papa de dimineata si multumesc de intrebare.

Friday, 6 November 2009

Numai unul e cuminte!


Eu sunt cuminte si nu ma bag in sacose!

Avem vesti de la Doly!


Aseara am primit vesti de la Doly, surioara noastra cea mai mare! Si-a schimbat numele si acum o cheama Rona si a fost ieri in plimbare la medicul veterinar, dupa care ne-a transmis si noua amanunte despre ea. A mai crescut si este chiar dolofana la 3,7 kg cat are acum, mananca casulet de capra si carne de pui zilnic si bea laptic. Credem ca este foarte fericita cu stapana ei care-i face toate mofturile! Doly a facut ieri a doua doza de vaccin, asa ca va fi prima dintre noi care va iesi la plimbare in natura cand va fi complet vaccinata.
Noi suntem bine si dupa cum se vede din imaginea alaturata am dat astazi atacul la sacosele cu mancare nu ca ne-ar fi fost foame ci fiindca fosneau foarte interesant!

Thursday, 5 November 2009

8 saptamani

La noapte facem 8 saptamani! Suntem mari acum, fiecare din noi are peste doua kilograme si mancam de toate. Cel mai mult ne place carnita pentru ca suntem carnivori din specia Canis lupus, familia Canidae, ordinul Carnivora. Mancam carnita de vita da' cel mai mult ne place carnita de pasare, ca este mai usoara si dormim mai putin dupa ea, ca sa ne putem juca mai mult. Mai mancam de asemeni cas proaspat, orez in lapte, gris in lapte si supita de zarzavat. Nu ne dam indarat nici de la clantanele, dar le preferam pe cele ale lu' mama Heidi ca sunt mai mari decat ale noastre si avem de ce sa ne roadem dintii si gingiile. Si sunt bune si de joaca: stapanul nostru le da de-a dura pe linoleum si noi fugim dupa ele si le mozolim! Cine a inventat clantanelele a avut ceva imaginatie: sunt de trei feluri (premium, super si normale), au forme diferite si noua ne plac cel mai mult cele in forme de pernita sau de cruciulita, ca-s mai usor de spart si sunt cu tot felul de carnita de animale: curcan, vitel, somon, rata etc. tot ce vrei si tot ce nu vrei.
Ca am crescut se vede si dupa faptul ca nu mai facem pipi in tarc ci numai afara! Asa ca stapanii nu mai schimba dupa noi de 3-4 ori pe zi pad-urile, ci mult mai rar. Iar cel mai important este ca am inceput sa intelegem cuvinte si sa ne conformam lor: "cateilor veniti la masa" (asta ne place cel mai mult), "la loc" (asta ne place cel mai putin), cand am papat si ne-am jucat destul si tre' sa mergem la nani, "nu" cand facem prostioare, de exemplu cand roadem matura lu Bunela.

Monday, 2 November 2009

INVADATORII

Am invadat toata casa! Cum gasim o usa deschisa, cum navalim asupra ei si cucerim teritoriul nou aparut. Nu ne mai ajunge de mult tarcul din marchiza in care ne-am nascut si am trecut pas cu pas la ocuparea casei.
Prima reduta cucerita a fost bucataria unde am imprastiat zarzavaturile, am varsat apa lui Mami din craticioara si i-am mancat mancarea uscata (ca si ea ne-o mananca pe a nostra!) Am facut si pipi pe mocheta, asa ca a trebuit scoasa si dusa la spalat. Acum este numai linoleum si ne convine mai mult ca putem tropai si alerga pe el. A doua reduta cucerita a fost holul in care am gasit o cutie mare pe care am ros-o pana am ajuns la continut si acum nu mai este, asa ca avem loc mai mult de joaca. Am incercat sa roadem si frigiderul dar ne-ar lua prea mult timp. Am atacat cu succes si incaperea aceea intunecoasa in care este baia si in care sunt o gramada de lucruri interesante cum ar fi cablul de la masina de spalat si cosul de gunoi, da' n-a tinut ca am fost dati afara dupa ce am derulat hartia igienica.
Da' cel mai interesant este in camera unde avem sub-patul, locul nostru preferat de joaca printre mochete si saci cu perne, sub-masa unde atarna franjurii fetei de masa si sub-televizor unde sunt multe cabluri de care tragem pana apare pe ecran o ploaie de purici. Nu ne dam indarat nici de la vreo soseta, sau papuc, daca gasim, sau macar piciorul mesei care poate fi ros. Cel mai mult intram in locurile astea interzise cu Bunela, care fiind in varsta nu se poate tine dupa noi si cand deschide usa "zvarr" pe langa ea si umplem casa! Si apoi pana ne prinde pe toti (ca nu prea vede), noi ne-am facut damblaua!
Dar cel mai mult si mai mult ne place sa-i invadam pe oameni si sa-i tragem de pantaloni, de sosete, sa ne urcam pe ei sa-i muscam in gluma, sa ne cataram in bratele lor si de acolo sa privim lumea cu alti ochi.

Thursday, 29 October 2009

Am fost rapiti de extraterestri!


Aseara am avut o intalnire de gradul III cu extraterestrii care ne-au rapit! Cum stateam noi asa pe intuneric in culcusul nostru si motaiam, a aparut un OZN in forma de cutie care s-a deschis asupra noastra si un brat mobil ne-a insfacat unul cate unul si ne-a bagat inauntru! Apoi portile obiectului s-au inchis si el a inceput sa plutesca spre poarta casei in care ne-am nascut. Un val de aer rece si de ceata a intrat prin fanta mica prin care respiram. Obiectul a aterizat in nava mama, o cutie mai mare, cu multe lumini si cu 4 roti care se deplaseaza pe sol si ne-a depus acolo. Imediat nava mama a inceput sa se deplaseze pe strazile distruse din orasul nostru de reabilitarea canalizarilor si dupa multe hopuri si frane s-a oprit langa o constructie mare si luminata. Cum am intrat inautru un extraterestru cu ochelari si masca ne-a insfacat unul cate unul si ne-a pus pe o masa si ne-a pipait bine peste tot, apoi a luat un tub de sticla plin cu un lichid prevazut cu un ac si ne-a intepat sub pielea spatelui ca sa ne ia mostre de tesut. Dupa care ne-a pus inapoi in cutia zburatoare si dupa o alta calatorie cu nava mama prin hartoape, ne-am intors acasa la mami, care zgaraia usa de frica ca n-o sa ne mai vada niciodata. A fost o experienta stranie, dar din cate am inteles de la stapani cred ca se cheama ERANICCAV.

Wednesday, 28 October 2009

URA NE JUCAM CU MINGEA!

Astazi am primit mingea lu’ Mama Heidi, deoarece am fost cuminti si am papat pentru prima oara cas proaspat de vaca. (Nu ne intrebati ce e aia vaca ca nu stim). Saraca mama de cand ne are pe noi n-a mai avut timp sa se joace cu mingea si jucaria statea uitata pe o policiara. Asa ca am pus labutele pe minge si am aratat ca suntem din tara lui Hagi. De fapt ce-am jucat noi nu semana cu fotbalul, ci mai de graba cu rugby, ca am efectuat cateva gramezi, dar ne-am distrat pana ce Lordutu’ a prins mingea in gura si-a fugit.

Tuesday, 27 October 2009

Istoria Spaniel II

La data cand a inceput sa scrie tratatul sau de vanatoare Edward de Norwich stapanea foarte bine aceasta arta. Principalele metode de vanatoare ale timpului erau adaptate tipului de vanat urmarit. Se vana calare, cu sulita sau cu arcul, se vana cu ajutorul cainilor, sau cu ajutorul soimilor si cu cu ajutorul plaselor. Cainii de vanatoare folositi se distingeau deja dupa scopul lor : caini de vizuina si de mistret, ogari, caini gonitori pentru iepuri, caini de aret, care se opreau (braquait) din miscare cand gaseau vanatul pentru a permite vanatorului sa elibereze soimul si caini de pasari « Chien doysel », care erau numiti Spaniel probabil din francezul « chien d’Espangol ». Denumirea de Spaniel si-o revendica actualmente mai multe rase dar cainii au avut o rigine comuna din care omul a specializat pe masura nevoiloe sale mai multe rase.
SPANIEL :
1. WATER SPANIELS : English Water Spaniel : rasa disparuta in prezent
2. LAND SPANIELS
a. SETTING SPANIELS : Seteri englezesti
b. SPRINGING SPANIELS : Springeri englezesti
i. LARGE : Springler Spaniel englezesc
ii. SMALL : Cocker Spaniel englezesc si Susex Spaniel
Se intelege ca in timp ce seterii se opreau si aretau vanatul, springerii (springer: saritor, exploziv, tasnitor) il starnesc din ascunzis si-l aduc in bataia soimului, sagetii si mai tarziu a pustii, pentru ca o data ucis sa-l aporteze catre vanator.

Noii nostri stapani!




Sfaturi pentru cresterea si ingrijirea catelului

Acum puteti accesa "sfaturile pentru cresterea si ingrijirea catelului" intr-un format mai prietenos, si mai usor de printat - click aici.

Monday, 26 October 2009

Istoria Spaniel I

Primele referiri la o rasa de caine numita Spaniel sau Spanien apar in secolul XV in Anglia in lucrarea «Master of Game », in traducere libera « Maestrul de vanatoare » scrisa de Edward of Norwich, al doilea Duce de York, primul duce de Aumerle (Aumale), cunoscut sub denumirea de Edward Plantagenet (1373-1415). (A nu se confunda cu ceilalti Edward Plantagenet din dinastia omonima care a stat pe tronul Angliei timp de 200 ani (1199-1399) : regii Eduard I-V sau ultimul Eduard Plantagenet executat in 1499)
Edward a fost fiul lui Edmund de Langlay , primul Duce de York si al Isabellei de Castilia, fiid nepotul regelui Pedro al Castiliei. Moartea sa in batalia Agincourt i-a adus faima si l-a inspirat pe William Shakespeare in piesa « Richard al II lea » ; (in realitate a avut o moarte lipsita de eroism, murind sufocat in armura imensa dupa ce cazuse de pe cal).
In acea perioada legaturile dintre Anglia si Spania erau foarte stranse si numeroase rase de caini provin initial din peninsula iberica unde vanatoarea cu aceste animale atinsese culmea rafinamentului pentru nobilime.
Cartea din care se mai pastreaza in Anglia 5 exemplare (3 la English Library si 2 la Oxford Library, existand si o reeditare din 1904), a fost scrisa de Edward in perioada 1406-1413 si este o traducere adaptata a celebrei in acea perioada « Livre de Chasse » scrisa de Gaston Phoebius Conte de Foix, la care autorul englez adauga 5 capitole noi. Aparitia acestei carti se inscrie in traditia literaturii vanatoresti medievale engleze, care daduse pana atunci « The Art of Venery » de William Twiti sau Twici, maestru de vanatoare la curte regelui Edward al II lea si va fi continuata de alte doua tratate importante : « The Boke of Huntyng » cunoscuta mai ales sub denumirea de « Boke of St. Alban » si « Tretyse of Huntyng ».

Sapte cockeri mititei

Sapte cockeri mititei au urechi haioase
Boxi s-a rebotezat si-au ramas doar sase
Sase cockeri mititei au intrat in clinci
Samburel s-a "impietrit" si-au ramas doar cinci
Cinci cockeri mititei sar intr-una tarcul
Janis la Bucale-a mers si-au ramas doar patru

P.S. Boxi a fost rebotezat de noua sa familie si acunm il cheama Hook, Samburel a plecat in frumosul oras Piatra Neamt sa faca cunostinta cu domnul Pinalti, iar Janis invata la Bucuresti samba de la o brasilianca adevarata.

Opt cockeri mititei

Opt cockeri mititei s-au hranit cu lapte
Doly insa a plecat si-au ramas doar sapte

Friday, 23 October 2009

Mancam clantanele!


De mai multe zile mancam mancare uscata pentru catei renumitele "clantanele" pentru ca ne clantane dintisorii cand le roadem. Nu sunt ele ca laptele lu' mama, dar au gust bun si ne trebuie sa ne roadem gingiile de ele ca sa avem dinti mari si fiorosi cu care sa speriem pisicile, asa cum face mama noastra. Noi nu stim inca ce este o pisica, auzim seara ceva sunete stranii si o vedem pe mama agitandu-se si latrand, lucru pe care nu-l face atunci cand latra Flap si Basca, cateii lu' Bunela.

Wednesday, 21 October 2009

Zece cockeri mititei


Zece cockeri mititei s-au nascut la prima roua
Unul insa a murit si-au ramas doar noua
Noua cockeri mititei, unul cam necopt
Asa ca s-a prapadit si-au ramas doar opt
Opt cockeri mititei au crescut cu lapte
Unul astazi va pleca si raman doar sapte

Monday, 19 October 2009

Sunetul clopotelului

Cand suntem chemati la masa cu clopotelul, venim fuga-fuga la gris in lapte! Da' sa stiti ca nu ne prea omaram dupa el, ca ne ramane pe botic si ne lipim. Dupa chestia asta mama trebuie sa ne linga ,dar pana ne linge pe toti, la unii ramane mustata de grisulet. Pana acum am mai mancat branza de vaci (brrr!), smantana dulce UHT (Wuau!) si clantanele Junior de la Royal canine cu pernita de lapte (Wuau-wuau!) Daca suntem cuminti saptamana asta vom gusta si carnita! (Nu stim cum este ca doar am auzit de ea).

In rest ce sa va mai spunem? Ne jucam toata ziua de-a cainii: latram, hamaim, haulim, marraim, schelalaim,fugim unu dupa altu', ne roadem urechile si cozile reciproc, tragem de sireturi toti pantofii si cum gasim un picior gol sau cu ciorapi noi, cum sarim si-l muscam! Programul nostru s-a schimbat, nu mai dormim ca bolovanii toata ziua, acum mai mult ne jucam, ne harjonim iar cand suntem tare obositi adormim pe unde apucam. Mami ne mai da inca lapte, dar acum ca avem dinti o cam chinuim, asa ca mami mai fuge afara la pisici, la latrat vreun vecin. Dar noi suntem caini de vanatoare si o vanam pe mami, adica sarim toti pe ea deodata si o inghesuim intr-un colt si nu mai scapa: trebuie sa ne lase sa bem laptic!

Friday, 16 October 2009

Somnoroase cateluse


Somnoroase cateluse
Pe la cuib iar se aduna,
Se ascund în paturele
Noapte buna!

Doar Heidi-uta mai suspina,
Pe când Boxi deja tace;
Doarme Samburel un tihna
Dormi în pace!

Dupa ce au papat lapte
Trec cateii să se culce
Fie-le ingerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a noptii feerie
Se ridica mindra luna,
Totu-i vis si armonie -
Noapte buna!

Thursday, 15 October 2009

Ce mai facem...

A venit frigul peste noi, dimineata erau 3 grade peste zero si stam toata ziua cu caloriferul dat la maxim. Acum dormim mai putin si cand n-o facem, suntem fie la joaca, fie la papica. Am inceput sa invadam locuinta in care ne aflam, ca ne-am saturat de tarc si de spatiul unde stam. Ieri am urcat scarile care duc la bucatarie si ne-am mutat cartierul general acolo. Nici nu stiti ce interesant este! Ne-am bagat pe sub dulapuri, am intrat sub chiuveta, iar Dolly a vrut chiar sa intre in frigider! Am descoperit o matura si am tras de ea in toate directiile si ne-am incercat dintisorii pe cateva cartoane goale de oua. Pe ansamblu n-am facut multe stricaciuni, ca au intins repede stapanii o musama mare peste mocheta, asa ca n-am patat-o cu cerculete de pipi. Dimineata am primit si branza de vaci da' nu ne-a prea placut ca nu e ca lapticu'. De fapt nimic nu e ca lapticu': cald, dulce, frumos mirositor si disponibil la mama (si in farfuriuta) ori de cate ori avem nevoie. Asta noapte de exemplu de 3 ori: la 23, la 1 si la 5 dimineata! Pupp(y) you!

Tuesday, 13 October 2009

Fight club

De fiecare data dupa ce mancam si ne umplem burticile cu laptic, incepem sa ne jucam jocuri de catei: "prinselea", "muscatu'", "rostogolu'", s.a. pana cadem din picioruse de obositi ce suntem! Aveti aici un exemplu de ce facem noi cand suntem trimisi la culcare!

Monday, 12 October 2009

Ultimele zile de toamna

Am profitat de ultimele zile de toamna si in acest week end am iesit la iarba verde.

Oamenii au facut gratar in curte, iar noi am facut plaja, am papat laptic din farfurie, ne-am jucat si am motait la soare. Cei mai curajosi dintre noi au sarit Zidul care separa gazonul de restul curtii. Acum ca am crescut mancam cam 100 ml de laptic la o masa, lapte Dorna UHT imbogatit cu Puppy Milk, dupa care cam un sfert de ora alergam si ne jucam unul cu altul pana cadem lati de oboseala si apoi dam fuga la culcare in adapost, la caldurica! Stim si sa facem pipi si kk singuri, nu mai e nevoie de mama sa ne ajute, ca pana acum. E drept ca facem cam pe unde ne apuca, dar inca suntem mici si toata lumea ne iarta. La sfarsitul asta de saptamana am avut oaspeti de departe care au venit si s-au jucat cu noi mai tot timpul (cand nu dormeam). Avem dinti si stim sa molfaim si "crănțănele" de căței, nu prea le mancam dar le mozolim in gurita si le inmuiem ca sa le manance mama noastra. Facem si noi ceva! Aveti iaic un film despre Zid, n-are legatura cu zidul Berlinului, dar este la fel de greu sa-l treci!

Friday, 9 October 2009

Prima masa la cantina!

Am inceput sa mancam laptic din farfurie ca ne-am saturat de biberon! E drept ca inca nu prea ne descurcam si mai cadem cu botul in farfurie dar este totusi un inceput. Din pacate cand credeam si noi ca ne vom satura a venit Boxi si s-a suit in castronel si ne-a varsat papica. Boxi asta e cel mai tare dintre noi, dimineata cand s-a trezit a sarit tarcul sa ajunga primul la mancare si dupa ce s-a saturat s-a intors singur si s-a culcat inapoi in tarc!

Thursday, 8 October 2009

Cate ceva despre cockeri...

Cockerii fac parte din grupa cainilor de vanatoare si au fost si sunt utilizati pentru vanatoarea de pasari, ca scotocitori. Pe terenul de vanatoare un scotocitor cotrobaie prin toate desisurile intrand in toate cotloanele dupa vanat pentru a-l depista. Spre deosebire de alti caini de vanatoare care semnalizeaza vanatul (pontatori) ,cockerul il starneste din ascunzisul sau si-l determina sa-si ia zborul in fata pustii vanatorului.

Pentru realizarea scopului pentru care a fost creat, cockerul este dotat cu un miros extrem de fin, cu o sensibilitate deosebita si o data luata urma unui vanat va fi aproape imposibil sa o mai piarda. Urechile mari care atarna pana la pamant atunci cand cockerul adulmeca o urma, formeaza un “cort” de protectie a mirosului urmarit, fata de alte influente laterale, permitand cainelui sa se mentina tot timpul dupa traseul lasat de dara de miros. In timpul plimbarilor, la joaca, atunci cand ii aruncam o minge sau un disc, daca le pierde, le va cauta prin iarba cu mare pasiune, ajutandu-se mai mult de miros decat de vaz, efectuand miscari de baleiere a terenului in alergare, in bucle largi, apoi din ce in ce mai mici pana localizeaza dupa miros jucaria. Auzul acestor caini este de asemeni remarcabil.

Desi traducerea numelui ar sugera ceva legat de vanatoarea de cocosi, acest caine nu s-a folosit la vanat cocosi de munte, ci in spacial la vanatoare de sitari, becate si pasari de apa, fiind un excelent inotator si destul de bun aportor pentru vanat mic (aportor: caine care care aporteaza=aduce vanatul impuscat).

Chiar daca cockerii pe care ii intalnim astazi sunt crescuti pentru frumusete si companie instinctul de caine de vanatoare este foarte pregnant la aceasta rasa si la plimbare se va comporta identic ca pe terenul de vanatoare, mirosind fiecare tufa, scotocind prin toate desisurile si arbusti, ridicand in zbor toate turturelele, vrabiile si ciorile din drumul sau si ridicand pisicile in copaci. Scapat in curtea cu pasari a bunicilor le va zburatui pe toate in vecini fara sa le raneasca.
Cockerul, in ciuda dimensiunii sale, este un excelent caine de paza, care depisteaza imediat intrusi in teritoriul lui, pe care ii semnalizeaza prin latrat scurt sonor si pe care ii alunga mimand atacuri furioase. In aceste situatii desi pare a avea un “comportament de doberman” cum il caracteriza un cunoscut medic veterinar din Braila, in realitate atacurile se rezuma la latrat si marait si cazurile cand acest caine musca sunt exceptionale, ca rezultat a decenii de selectie si de indepartare a cockerilor agresivi. Instinctul de teritorialitate se manifesta si fata de masina in care se gaseste cockerul, rulota sau cort.

Cockerul este cel mai mic caine care poate fi crescut la curte, cu conditia sa aiba varsta peste un an si sa aiba un adapost corespunzator pentru iarna, bine izolat termic si ferit de ploaie si viscol. Totusi ca sa ne bucuram in totalitate de afectiunea lui, de bucuria cu care ne asteapta si de firea lui jucausa si inteligenta este bine sa-l crestem in casa alaturi de noi si de copii, cu conditia sa fie educat, predresat. Trebuie insa retinut pentru cei care cresc cockeri in casa ca aceasta rasa de caine naparleste tot timpul anului, iar in urma plimbarilor in natura isi murdareste urechile, labutele, iar cand ploua blanita de pe piciore si de pe burta necesita a fi spalata. Cockerii adora apa, sunt “caini de apa”, buni inotatori, in urma cu mai multe sute de ani erau numiti chiar “aquarius” pentru usurinta si viteza cu care se descurcau in apa, asa ca vor face baie cu placere atat in cada cat si in ape curgatoare sau statatoare de la munte pana la mare, uneori indiferent de anotimp.

Dar mai mult decat apa cockerii iubesc plimabarea in natura. Curiosi, inteligenti, vioi, obisnuiti sa observe si sa miroasa tot cei inconjoara, acesti caini traiesc pentru plimbare. Indiferent daca sunt crescuti in curte sau in casa, plimbarea cainelui este lucrul pe care acesta o asteapta cu cea mai mare nerabdare pentru a face schimb de informatii cu mediul inconjurator, cu semenii sai si cu alti oameni. Daca nu poti sau nu ai timp de plimbare este de preferat sa-ti procuri alta rasa de caine mai sedentara, altfel risti sa te alegi cu un caine stresat si bosumflat care poate dezvolta in timp tulburari de comportament.

Inteligenta acestor caini este peste media speciei lor si de aceea se pot educa foarte bine. In preajma noastra sunt in permanenta atenti, nu le scapa nimic, incearca sa comunice cu noi prin gesturi canine, atingandu-ne cu labuta, sau cu botul, miscandu-si coada sau lipindu-se de piciorul nostru, cersetori de mangaieri si iubire, sau uneori latrand semnificativ ca si cand ar incerca sa vorbeasca: a bucurie, ciuda, sau dojana. Invatat “sa faca afara” va astepta cu stoicism sa vina cineva si sa-l scoata la plimbare fara sa se “usureze” in casa chiar si dupa o zi intreaga. Cockerii invata repede multe cuvinte si se bucura cand sunt solicitati la joaca si la dresaj. Prefera alergarea dupa minge, aportarea mingii, a cercului, sau a sticlelor de plastic si sunt excelenti parteneri de jogging cu o rezistenta iesita din comun. Invata repede sa respecte celelalte animale din gospodarie, starturile de flori si fitariile de legume si zarzavaturi.

Cockerul este un caine care mananca ponderat, nu se lacomeste si nu este pretentios la mancare. Prefera carnea de pasare, de vita si de peste si adora carnea fripta pe gratar, dar va manca cu placere si unele fructe mai acrisoare: bucati de mere, boabe de struguri etc. cand va avea ocazia. Majoritatea cockerilor consuma hrana uscata fara probleme ata cat le trebuie.
Cheltuielile de intretinere sunt in general mici , atat cu mancare uscata cat si cu sanatatea cainelui (vaccinari, deparazitari,vidare glande, unghii etc.), cockerul fiind in general un caine foarte rezistent la imbolnavire.

In sezonul rece sau cand ploua, este necesara imbracarea cainelui cu o pelerina de ploaie sau cu alte hainute pe masura lui, iar vara pentru a-l proteja de caldura si de atacul parazitilor, cockerul se poate tunde, in acest fel va suporta mai usor canicula.

Panorama familiei


Aceste nume sunt provizorii!

Wednesday, 7 October 2009

Show total!

Asa sa stiti ca de azi am sarit gardul! Suntem destul de mari sa trecem peste scandura din tarcul nostru si sa iesim in lumea larga unde avem alt orizont. Pe langa aceasta noutate vreau sa mai stiti ca ni s-a terminat laptele praf si a trebuit sa bem din altul la sticla de plastic (nu spun numele, firma importanta), da' nu ne-a placut.

Asa ca am facut totul sa ne recapatam vechiul laptic:
- am refuzat sistematic sa mancam laptele dat si l-am scuipat din botic
- l-am stropit pe stapan din cap pana in picioare cu acest surogat si ne-am murdarit si pe noi cu lapte de parca eram pui de bichon alb nu de cocker
- ne-am tavalit si am rasucit capul la biberon
- am zgariat si impins cu labutele biberonul sa priceapa ca desi suntem mici avem vointa

Pana la urma, dupa doua batalii pierdute cu echipa noastra de fotbal stapanul a abandonat ideea si ne-a turnat laptic intr-o farfurie spunandu-ne suparat:"care vreti beti, care nu vreti nu beti, dar nici sa nu-mi mai cereti!" Fiindca ne era foame am baut ceva ceva din farfurie, dar mai mult "ne-am udat cu lapte tot si pe labe si pe bot". Cel mai mult s-a udat Boxi care era mai flamand si pana s-a uscat de lapte a tremurat tot. Noi care eram mai prostuti l-am lins pe el ca era plin de lapte si era mai usor sa-l lingem decat sa bem din biberon!

Monday, 5 October 2009

Buna dimineata!

Dimineata devreme incepe competitia: cine ajunge primul la biberon! Acum mancam de 3 ori pe zi biberon pentru ca suntem 8 frati si mama are doar 4 tate pline cu lapte dar care nu ne ajung. Pai cum sa ne ajunga cand 6 din noi avem peste 1000g, iar Samburel si Heidi Mica au si ei 800g! Am papat la inceput lapte de la Royal Canine, dar nu se prea gaseste si acum mancam Puppies Milk care e foarte bun. Cat noi mancam stapana noastra ne schimba asternuturile ca facem mult pipi. Pai ce sa facem daca mancam cate 100 g de lapte de trei ori pe zi plus ce ne mai da mami! Noroc cu scutecele astea pentru copii care absorb mult pipi! De cateva zile am inceput sa ne jucam unul cu altul, jocuri de caini: dam cu labuta, sarim unul peste altul, ne facem ca muscam, ca deja la cativa dintre noi au aparut dinti!

Thursday, 1 October 2009

Atentie la mancare!

Ca sa ne poata hrani cu biberonul stapanii nostri recurg la o pacaleala pentru mami: striga "uite o pisica" si mama fuge de la noi afara si latra s-o sperie pe mata sa ne lase in pace! Si atunci unul din stapanii nostri ne insfaca pe cate unul si ne indeasa biberonul pe gat, iar celalalt ne schimba asternuturile, pune Pet Pad-uri noi. Astazi fiindca ne era fomita, cand a aparut "omul cu biberonul ne-am dus toti spre el, ca eram sculati de plecarea in tromba a mamei Heidi dupa pisici. Balanganindu-ne am mers spre marginea tarcului sa ajungem primii la papa. Cica dac-o tinem tot asa de saptamana viitoare primim castronele pentru laptic, acu' suntem prea mici si am putea cadea in ele!

Nu mai incapem in cutie!


De cand am crescut nu mai incapem in cutie! La inceput incapeam8 acum doar 3!

Ce vrem noi.


Suntem multi si flamanzi si mama nostra nu ne mai poate hrani pe toti, da' de ieri am primit lapte praf pentru catei din Belgia si am spart standardele: cel mai mic a baut 60ml, iar cel mai mare 100, asa ca toti opt nu ne mai saturam cu un biberon, ca ne trebuie patru!
Pe lista de asteptare pentru viitorii nostri stapani s-au inscris pana acum peste 40 de persoane, asa ca va fi greu sa ne decidem unde vom pleca! Am primit multe oferte de la Galati, dar si de la Piatra Neamt, Bucuresti, Brasov, Slobozia Conachi, Suplacu de Bacau si din Ardeal, asa ca ne-am hotarat intr-o sedinta secreta sa va spunem ce speram noi de la viitorii nostri stapani:
  1. sa ne iubeasca pe noi si sa iubeasca animalele in special cainii, cei mai buni prieteni ai omului. Daca au mai avut un caine acesta ar fi un avantaj c-ar sti ce sa faca cu noi.
  2. sa poata ierta cand facem boroboate ca ne pricepem de minune la astea: roadem papuci, facem pipi pe mocheta si kaka pe covor (pana ne invatam afara!), mozolim sireturile, latram la pisici si in special cand suna soneria si uneori noaptea la luna, nu ratam nici-o tavaleala prin materiale puternic mirositoaresi cum ar fi o baliga sau alte mizerie, (sa scapam de mirosul de sampon de caini), sforaim si cand suntem satui tragem vanturi!
  3. sa fie la o varsta la care sa nu ne confunde cu jucariile, noi suntem fiinte, nu lucruri si avem nevoie de dragoste, ingrijire, respect si protectie ca suntem cam tantalai si poate da o masina peste noi, ne poate scoate ochii vreo pisica si tavali prin praf vreun caine comunitar
  4. sa aiba unde sa ne tina ca suntem pui de cocker, nu de husky sau malamut si ne imbolnavim daca suntem tinuti afara iarna
  5. sa aiba timp sa ne plimbe, ca la origine am fost caini de vanatoare si tare ne mai place sa scotocim prin tufe, sa alergam dupa minge, sa mirosim, sa fugim, sa facem baie
  6. sa fie independent din punct de vedere financiar pentru ca ingrijirea si cresterea unui catel costa, nu mult da' destul: veterinarul, vaccinarile, deparazitarea interna si externa, mancarea, accesoriile (zgarda, lesa, hainute, sampon, mingi, discuri etc.), tunsul in perioada de vara si altele neprevazute
  7. sa nu incurce cu prezenta noastra pe nimeni, parinti sau bunici, la cere sa ne plaseze daca ei pleaca la scoala sau la facultate si carora sa le lege viata de un caine ca de un gard! Adio concedii , adio vacante, adio plimbari romantice (fara noi)!

Tuesday, 29 September 2009

Splendoare in iarba


Astazi am stat 10 minute la soare in gazonul de la bunica, da' nu prea ne-a placut ca era prea multa lumina pentru ochisorii nostri abia deschisi! E frumos afara, se aud o gramada de zgomote inclusiv cocosul lu bunica care canta ora exacta. Mama a stat si ne-a pazit tot timpul sa nu ne fure cineva si sa ne manance, de exemplu vreo pisica care ne-ar fi confundat cu niste soricei. Daca e cald iesim si azi!

Monday, 28 September 2009

Lumea cu alti ochi


Deja putem in semiobscuritatea tarcului nostru s-o deslusim pe mama si sa ne indreptam pasii spre ea balanganindu-ne fundurile, sa apucam cate ceva de mancare, care este preocuparea noastra cea mai mare alaturi de somnic! Dormim 23 de ore din 24 si cand nu dormim sugem de la mamica noastra! Da' suntem multi si nu ne ajunge asa ca primim si laptic la biberon. Nu-i la fel de bun ca a lu' mama Heidi da' e cald si ne umplem burticica.

Saptamana trecuta stapanul nostru a facut rost de o cutie de Royal Canin, un lapte praf pentru catei-sugari care semana cu lapticul lui mami, asa ca am primit in completare de 3-4 ori pe zi. Da' cica e criza si nici din asta nu se gaseste asa ca asteptam sa ne trimita sora noastra mai mare la pachet din Strainezia. Sambata s-a terminat lapticul praf si am trecut iar pe lapte Dorna, dar nu e asa bun si mai ales nu e gras ca laptele mamei noastre. Da' stapanul nostru a avut o idee si a amestecat laptele cu smantana dulce UHT pentru frisca si tare ne-a mai placut, ne-am umflat burticile.

Boxi, cel mai mare dintre fratii nostri are 900g iar cel mai mic 500g, restul suntem insirati intre aceste valori, majoritatea avand intre 600-700g, si castigam zilnic in greutate cate 50-60g.
Astazi daca este vreme frumoasa vom iesi afara pe gazon ca avem sedinta de pozat. Nu de altceva da' de maine cica se strica vremea si cine stiie cand mai putem iesi.