Asadar la cativa kilometri de Bruxelles gasim acesta splendoare de parc creeata de fiul chimistului Solvay, cel care a pus sa se planteze pe domeniu arbori exotici adusi din toate colturile lumii si a amenajat peluzele uriase, sistemul de lacuri si canale si restul dotarilor: ferma, gradina de legume, grajdurile de cai, garajele etc. Parcul este dominat de arbori uriasi, am numarat mai multe duzini de Sequoia Gigantea, cedri de Atlas, cedri de Liban, stejari uriasi, artari canadieni, copaci de Gingko biloba, stejari siberieni, carpeni si varietati exotice de fag si numeroase soiuri de conifere, rododendroni, ciresi japonezi si multi altii care au devenit adapostul a numeroase specii de pasari printre care corbii, ciocanitoarele si pasaretul mic (scatii, sticleti, cinteze, privighetori, mierle etc.), sunt la concurenta cu veveritele europene roscate. (Am sa va povestesc alta data despre veverite si destinul lor). Printre radacinile copacilor uriasi au vazut vizuini probabil de iepuri care abunda in toate parcurile belgiene. La prima mea vizita in capitala Europei am ramas uimit de numarul foarte mare de urechiati de toate culorile care treceau printre picioarele oamenilor in parcuri si chiar nu era scuar mai maricel care sa nu aiba iepurasul lui. Gazdele mi-au spus atunci o legenda urbana, cum ca obiceiul de a oferi copiilor iepurasi de Paste (Easter bunny) era urmat aproape de toti copiii de eliberarea soldaneilor in parcuri dupa ce trecea sarbatoarea. Realitatea este probabil alta, dar exista multi iepuri de padure, nu de camp cum sunt pe la noi, care traiesc in vizuina si care in absenta unor pradatori se inmultesc destul de mult.
Daca la asta adaugam prezenta ca peste tot de altfel in tarile Beneluxului a numeroase pasari de apa salbatice sau salbaticite, va imaginati de ce am tinut-o tot timpul pe Heidi in lesa.
